Dragi
cititori, cati ati mai ramas, vreo 3…mama si vreo doi pacienti de-ai ei pe care
probabil ii obliga sa citeasca in schimbul retetelor…sa stiti ca am niste povesti mai noi, doar ca
am fost extrem de ocupata.
Am ajuns un
fel de smechera la o firma, adica am un post cu responsabilitate (da, stiu,
cineva s-a gandit sa imi dea MIE responsabilitate- ce le-o fi trecut prin cap ?! Inca sunt eu insami surprinsa!)
DAR asta face ca ma agit mai mult decat de
obicei si am timp mai putin decat ce mint de obicei ca n-am ca sa justific lenea.
In orice
caz, din povestile noi : saptamana trecuta am avut doua calatorii in
interes de serviciu. Una in Belgia si una in Danemarca. Ambele cu trezit foarte
de dimineata, ceea ce ma distruge nervos, si mai grav, imi imprima un ritm tampit de
ma scol si-n weekend la 8 acum ca maniacii ! Mi-e si rusine sa apar online
pe facebook sambata la ora 8 ca numai babalâcii fara somn care share-uiesc poze
cu peisaje si flori in glastra se trezesc la ora aia.
Trenul pentru Bruxelles pleca la ora 7. Calatoream la clasa I. la ora 7 in
Thalys-ul Paris-Bruxelles la clasa I nu sunt DECAT barbati. In costum de
altfel.
Eram SINGURA femeie. Asta asa ca o paranteza feminista- ar fi trebuie
sa ii intreb si ce salarii castiga cat sa comparam diferenta uriasa dintre ei si
eu, dar nu conteaza. Eu calatoream prima data la clasa I cu Thalys, déjà in
sine e o oportunitate asa ca nu mai cârcotesc.
La un moment
data apare o doamna cu un carutz cu mancare. Fiind convinsa ca e pe bani, mi-am
zis resemnat si auto-incurajator in gand ca mie multumesc, nu-mi e foame (desi eram lesinata de
foame, aveam biscuiti in geanta !)
Noroc ca nu
m-a intrebat prima, ca renuntam ca proasta la o astfel de oportunitate unica !
Dar am stat
in expectativa si vecinii aia luau toti si infulecau si nu scoteau nici cartea bancara! Asa
ca in final am acceptat si a fost foarte bun, si inca mai delicios pentru ca era GRATIS !! Chiar ma
gandeam ce misto e sa te prefaci ca esti bogat !
Cum nu am
putut sa mananc tot, am subtilizat un iaurt cu fructe in geanta.
La iesire ma
asteapta un taxi frumos, cu piele crem inauntru. Care piele
s-a murdarit rapid de iaurtul care se sparsese in geanta care geanta s-a
rasturnat pe bancheta. Deci mi-am petrecut timpul in taxi incercand sa sterg
discret bancheta fara sa ma vada soferul in retrovizoare si facand conversatie
fara sa par panicata. Si
incercand sa gasesc o justificare la mirosul puternic de capsunica din
Mercedesul lui impecabil. Am injurat de mama tot neamul produselor lactate cu folia lor de aluminiu deasupra, nu putea sa-l faca frate ca la borcanul de muraturi sau de mustar?! Adica n-a prevazut UNUL de la marketing ca ti se poate sparge folia in geanta intr-un Mercedes! Detest echipele de marketing, buni de nimic!
Ajunsa la firma la
fata locului, interesant, dar nimic de semnalat. Reuniuni si discursuri sforaitoare
si prezentari powerpoint fara subtanta si fara de care as fi supravietuit la
fel de bine. Aveau ciocolata belgiana! Si am vazut cum e la clasa I in tren !
In Danemarca in schimb, mult mai intersant! Despre tara, o sa va spun ca mi s-a
parut ultimul bastion de civilizatie…au biciclete peste tot, lucreaza pana la
maxim 4 dupa amiaza, sunt super curati si politicosi, nu se enerveaza, nu sunt greve ca in Franta !
Probabil e impresia idealizata de doar 4 zile de vizita dar in general nu ma
impresionez usor, dar danezii m-au dat pe spate !
La firma mea
in plus, care e in primele 5 cele mai mari firme daneze (o institutie la a
carui inaugurare a mers si printul Danemarcei), mancarea e gratis toata ziua
(si absolut delicioasa si echilibrata !), draperiile se inchid automat
daca e prea multa lumina, feresterele se deschid automat daca e prea cald sau
frig, au sala de sport, birourile se pot ridica daca te doare spatele si vrei
sa stai in picioare…si cate altele, incredibil ! Oameni care isi respecta
angajatii.
In orice
caz, partea care devine interesanta este ca s-a operat un fel de magie intre
mine si un coleg, omolog responsabil juridic pe alta tara- care desigur si lucreaza in alta tara desi nu in aceeasi cu aia pe care e responsabil, atat e de smecher!!
ma intreb oare de ce magia in cazul meu lucreaza numai prin tari straine. Cred ca francezii
n-au timp sa stea de vrajeala pentru ca le-ar lua din timpul de greva.
Dar revenind
la cetateanul asta, am cam simtit de la inceput ca era ceva- si ceva-ul NU era un furuncul! Ca de obicei cand simtit ca e ceva, e un hemoroid, un furuncul sau o diaree intempestiva.
Poate ca ne-am placut pentru ca prezentarile power point erau prea plictisitoare...ca intr-o comedie romantica siropoasa, ne-am cautat unul pe altul din priviri pe parcursul celor 4 zile, foarte discret sa nu se prinda colegii, ne asezam unul langa altul,
radeam mai zgomotos la glumele unui altuia, eu chichoteam mai ca tuta decat de
obicei, mi-a oferit ultima capsula de cafea desi eram cu totii super adormiti, comportamentul
tipic de adolescent intarziat.
Am simtit eu
asa cand vorbeam despre contentios din cum spunea « damages » si « consequential
loss » si "we can't afford more litigation" ca ii sunt draga J. In orice caz contextul profesional nu
se preta la nici o miscare mai strategica.
Asa ca n-a
facut nici unul nimic, pana in ultima zi, cand am luat un taxi
impreuna si s-a mai bagat un coleg in masina. Ca in filme a fost urcarea in taxi, colegul
ametit s-a aseazat direct in spate, ceea ce ne impiedica sa stam unul langa
altul, dar ce sa zici ? Mediu profesional.
Asa ca obiectul interesului meu s-a
asezat in fata.
Pe drum,
mi-am luat tot curajul in dinti si i-am scris un mesaj pe ecranul telefonului
meu. Mesajul spunea “Ai fi putut aseara sa ramai dupa cocktail sa discutam
despre acordul ala de confidentialitate”. Si numarul meu dedesubt.
Asadar dupa multe
ezitari si emotii (dar cu curaj totusi ca am 34 de ani si ceasul ticaie si
abia ma plac pe mine, daramite un tertz !), i-am intins telefonul peste
umar si i-am spus cu voce tare sa citeasca ca e ceva important.
In timpul
asta mi se intortocheau ideile si emotiile in asteptarea reactiei lui.
Dupa vreo 4
secunde si transpiratie pe mine ca la porc inainte de taiere, imi intinde telefonul inapoi
peste umar si-mi spune : « Nu pot sa citesc ca nu am ochelarii la
mine- sunt in porbagaj cu calculatorul »
……EPIC FAIL !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Iar colegul
din spate, care n-a zis nimic de toata faza, simteam ca avea pe varful limbii :
« EU am ochelari, ti-l pot citi EU ca sa te ajut !!! »
Asa s-a terminat
asadar o idila care nici nu incepuse. Bafta mea. Cand imi place si mie un
cetatean, e in alta tara, sta in fata si n-are nici ochelarii la el ; Si
probabil m-ar fi intrebat si CARE acord de confidentialitate, ar fi trebuit sa chiar
redactez ceva apoi la cat era de cazut din luna J
Si-am
incalecat pe-o sa, si v-am spus epic fail-ul asa J
Ah, frantuzescul "reuniune", folosit intens la firma franțuzească la care lucrez în România:)) Prietenii de pe la multinaționale de alte natii o ard pe "meetings"
RăspundețiȘtergereO primavara frumoasa! P.S.Nu o cunosc pe mama ta!
RăspundețiȘtergerepai mailul cetateanului nu il ai???????
RăspundețiȘtergeresi doi: ai uitat sa pui cerculet in jurul cetateanului in poza, sa vedem si noi cine e (biiiine, sa vad eu. Eu chiar sunt curioasa, daca nimeni altcineva nu e)
Cauta-l pe FB. Si ..saluta-l :)
RăspundețiȘtergereNici eu nu o cunosc pe mama ta :)))
Da, un cerculet sau un x micut ar ajuta. Si mai spun ca domnul n-a fost deloc orientat, zau, ca putea sa zica ca n-are ochelarii si "da-mi nr.tau de tel./noteaza tu nr. meu sa vorbim pe larg despre acord". Da' el, nimic... Tztztz!
RăspundețiȘtergereP.S. Nici io n-o cunosc pe mama ta.
Esti o scumpete, Dana! Mi ar fi placut sa fiu in Ro sa fiu pacienta mamei tale :)
RăspundețiȘtergereAstept continuarea!
Se pare ca a ramas pentru urmatorul voiaj. Din nou...
RăspundețiȘtergereImi pare ca tu ai putea sa-i vinzi ceva adrese mamei tale pentru noi pacienti.
P.S. Nici eu nu o cunosc pe dansa:)
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergerevai...dar cati ani are cetateanul respectiv de are nevoie de ochelari ca sa citeasca de pe telefon ? :-p
RăspundețiȘtergereps: eu nu te cunosc nici pe tine :))
Buna Dana,
RăspundețiȘtergereMa bucur ca iti mai amintesti sa mai scrii din an in Paste, ca tot vine acusi :P
Bafta cu colegul, trimite un mail, ceva..
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereSotul meu s-a intors!!! După 1 an de căsnicie ruptă, soțul meu m-a lăsat cu doi copii și viața mea a fost spulberată. Am vrut să termin, aproape m-am sinucis pentru că ne-a lăsat fără nimic. Am fost rupt emoțional în tot acest timp și viața pare fără sens. Într-o zi fidelă, în timp ce navigam pe internet, am dat peste câteva mărturii despre Dr DAWN. Unii au mărturisit că și-a adus înapoi fostul, alții au mărturisit că restaurează uterul și vindecă afecțiunile cu ierburi. Pe mine m-a interesat mai mult împăcarea cu soțul meu, pe care dr. DAWN a făcut posibilă aducerea soțului meu înapoi în 3 zile. Acum soțul meu s-a întors și de atunci trăim fericiți. Toate mulțumim Dr. DAWN. Aici, las contactul lui pentru toată lumea. Căci are orice fel de provocări,
RăspundețiȘtergereE-mail ( dawnacuna314@gmail.com )
Whatsapp: +2349046229159