vineri, 3 august 2012

Expresii romanesti versus expresii frantuzesti

Intr-o zi, la aeroport, asteptand eu bagajul care nu mai binevoia sa vina, am auzit un domn chelios si cam burtos, spunand despre un vames suparat: « Asta si-a iesit din pepeni ba’ baiatule !! »

Acest moment m-a facut sa ma gandesc la diverse expresii romanesti amuzante si ce ar da ele in franceza. De exemplu ‘a-si iesi din pepeni' ar fi :  Sortir de ses pasteques. Care nu vrea sa insemne nimic si nu e absolut deloc amuzanta in franceza.

Sau expresia « A o face de oaie »  care literal ar da Faire le mouton…cel mult te poate duce cu gandul la ceva pervers dar in nici un caz amuzant.

Totusi, dorind sa perseverez, am cautat expresii care si-ar avea similarul sau o logica in franceza. De exemplu cand spunem : « Esti varza ! » traducerea mot-à-mot in franceza ar fi Tu es choux  care inseamna ‘esti dulce, dragut’, deci rien à voir cu varianta romaneasca.

In schimb am gasit una mai apropiata ca sens : Etre dans les choux (literal « a fi in verze ») care inseamna  avoir échoué,  s’évanouir (a esua, a lesina)

Iar explicatia pentru alegerea verzei in aceasta expresie este 1) patronimia verbului « échouer » si a substantivului « chou » ; si 2) faptul ca varza era in sec XIX (cand a aparut expresia) un aliment comun si grosier, foarte usor de utilizat in bucataria franceza.
Asadar « esti varza » inseamna "esti comun si grosier si esuezi!". Deci are o logica si o istorie !

Acum, uitandu-ma eu asa pe cateva expresii romanesti mi-am dat seama ca acestea se bazeaza in prioritate pe amenintari, iritari, smecherii sau diverse oftici. Ceea ce spune ceva despre noi ca popor.

Altfel suntem foarte plastici si exprimam lucrurile clar, expresiile romanesti sunt graitoare, ai imaginea exacta a lucrului. Ex :

  • A ajunge cuțitul la os. (care criminal in serie o fi imaginat expresia asta ?)
  • A arde pe cineva. (?!?!)
  • A auzit clopotul, dar nu știe de la ce bisericǎ. (cum s-o fi impamantenit ca expresie ?)
  • A avea ac de cojocul cuiva. (amenintare)
  • A avea de-a face cu cineva. (amenintare)
  • A avea mai mult noroc decât minte. (sfidare si oftica pe norocul omului)
  • A băga mâna in foc pentru cineva. (masochism)
  • A bate apa-n piuă (iritare)
  • A bate calul care trage. (mereu cu bataia !)
  • A bate găina cu lanțul.(masochism)
  • A călca pe bec. (frica)
  • A căra apă cu ciurul. (cam ca referendumul)
  • Aceași Mărie cu altă pălărie. (La même Janette autrement coifée in franceza)
  • A da peste noroc.(de munca nici nu poate fi vorba !)
  • A da una "În numele Tatălui". (masochism devenit sacru !!)
  • A duce cu preșul. (smecheri)
  • A face cruce în tavan. ( ?!?!)
  • A face pe cineva cu ou și cu oțet. (cam cat otet si oua vor fi fost irosite ca sa devina asta expresie?)
  • A face un bine înseamnă a-și bate cuie în talpă. (adica daca ai facut un bine, e rau !)
  • A fi prins cu cioara vopsită. (smecherii)
  • Ai, dai, n-ai, dai. Ia nu da, să vezi cum ai.(sfat popular, o sa le trimit zicala asta la impozite in septembrie)
  • A înghițit gălușca și a tăcut chitic.(cand te prind impozitele si n-ai ce face...)
  • A mânca coliva cuiva. (Amenințare)
  • A pleca câine surd la vânătoare. (iar ajungem la referendum)
  • A-și face singur bube-n cap.
  • A vrea sa faci din rahat bici (asta imi place in mod deosebit)
  • Vanzatorul care trage la cantar (furtisag devenit expresie)
  • Vine iarna, n-am palton/ Nu-i nimica, am baston. (resemnarea mioritica a romanului)


Expresiile frantuzesti in schimb, au in ele baluri, burgezi, nobili. Deh, fiecare tara cu istoria si referintele ei. Insa sunt unele amuzante :  

  • Epater les bourgeois  (a soca burgezii), in romana ar da « Zapacesti securistii » sau ceva de genul asta
  • Conduire le bal  (a lua deciziile), in romana ar da « Eu am banii, eu fac regulile »
  • Vivre comme un roi  (a trai ca un rege), a avea tot ce-i trebuie. In romana ar trebui sa fie "A trai ca Videanu" (daca nu exista inca aceasta expresie, ar trebui!)
  • C’est à la fin du bal qu’on paie les musiciens  (La sfarsitul balului se platesc muzicienii), adica sa vedem ce fac si-apoi vorbim. In romana ar fi : « Om trai si-om vedea » (mereu aceeasi resemnare…)
  • Ne pas valoir un pet de lapin (a nu valora nici cat o basina de iepure)…in romana ar fi : « Nu face nici cat doua cepe degerate » (adica pentru noi o ceapa degerata e la fel de nevaloros ca o basina)
  • Beau comme un camion  (frumos ca un camion). La noi ar fi « Mai frumos ca dracu  »
  • Marier le premier chien coiffé (a se marita cu primul caine coafat)- in romana echivalentul e « a se grabi ca fata mare la maritat »
  • Les chiens ne font pas des chats  (cainii nu nasc pisici) care inseamna ca mostenim parintii, semanam cu ei ; echivalentul romanesc e « Ce iese din pisica soareci mananca"
  • Sentir le sapin  (a mirosi a brad), adica a se apropia de moarte. In romana ar fi «  are un picior in groapa »
  • Avoir des doigts de fées (a avea degete de zana), a fi foarte priceput, nu stiu ce-ar fi in romana… « a avea maini aurite » poate
  • Comme une chevre coiffée  (ca o capra coafata), cineva foarte urat adica. In romana ar fi « Urata ca moartea »
  • Se précipiter comme la misère sur le monde (a se repezi/grabi ca mizeria asupra lumii)- asta este una din preferatele mele, foarte folosita
  • Renvoyer à Quasimodo  (care dateaza de demult, dintr- o epoca foarte indepartata), in romana insa « De cand tata lupu’ », asta e reperul nostru in timp, lupu’…

Ma opresc aici pentru azi, dar voi relua subiectul pentru ca mi se pare foarte plin de chiftelute.





14 comentarii:

  1. Mie imi plac zicalele cu ratze: a se repezi ca rata la muci (nu am testat-o), a fi atat de scund, ca iti mananca ratele din buzunar (asta e testata).

    RăspundețiȘtergere
  2. Ca rata la muci e excelenta, n-o stiam!! :)) suntem buni noi romanii, avem imaginatie!

    RăspundețiȘtergere
  3. Tot la categoria cu batutul (mai uman de data asta) este si "bate saua sa priceapa iapa" - destul cu atata violenta animaliera! ;)

    Mai exista si zicale de risipa: 'A strica orzul pe gaste' sau 'A da portocale la porci'. Altfel spus, degeaba incerci sa-ti speli pacatele, ai batut animalul, asta e, live with it !

    RăspundețiȘtergere
  4. O tema foarte interesanta, cred ca proverbele spun multe despre viata unui popor. De inteles de ce ale noastre nu mentioneaza baluri si regi, ci prostie, razbunare si saracie :))
    La capitolul razbunare/amenintare as mentiona:
    a purta cuiva sambetele
    a baga pe cineva in sperieti
    a pune cu botul pe labe
    a-i face felul cuiva
    Apoi sunt destule expresii pe tema saraciei:
    isi mananca de sub unghii
    la omul sarac nici boii nu trag
    a nu avea dupa ce bea apa
    Si-apoi pe tema "deficientelor":
    naravul din fire n-are lecuire
    lupul isi schimba parul dar naravul ba
    surdul n-aude dar le potriveste
    unde nu-i cap vai de picioare
    s-a rasturnat carul cu prosti
    Astept cu interes urmatorul post pe tema asta! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Foarte amuzante expresiile tale! Eu zic ca oricum expresiile romanilor sunt mai amuzante si mai expresive, chit ca n-avem noi referinte la regi si baluri :)

      Ștergere
  5. Preferatele prietenilor mei francezi sunt "a se uita ca vitelul la poarta noua" si "vrabia malai viseaza" (nu le-am gasit corespondentele in franceza)

    RăspundețiȘtergere
  6. Echivalentul pentru 'vrabia malai viseaza' ar putea fi "Faut pas tirer des plans sur la comete" (sa nu-ti faci planuri cu cometa) sau "faut pas prendre ses rêves pour la réalité" (sa nu-ti iei visele drept realitate). Desi nu-s asa de amuzante ca cea cu vrabia :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Dar ce zici '' Aller comme un gant '' ( A-i veni ca o manusa) ? ' Il ne manquait plus que ca ' ( asta mai lipsea ) , si am mai gasit prin carticele dar nu le am acum la indemana. :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Pentru colecție (las ție plăcerea de a le comenta savuros):
    -Ori la bal, ori la spital.
    -Nu poți vinde castraveți grădinarului.
    -A da la rațe/boboci.
    -A da apă la moară.
    -Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
    -La pomul lăudat să nu mergi cu sacul gol.
    -Unde dai și unde crapă.
    -Și deja consacrata și patognomonica: Să moară capra vecinului, cu varianta: Să moară vecinul, ca să-i iau capra.

    RăspundețiȘtergere
  9. "Vorba multa, saracia omului." si nu e cu referire la acest articol.

    RăspundețiȘtergere
  10. "Sa vezi si sa nu crezi." Uite inca un comentariu recent.

    RăspundețiȘtergere
  11. Cred că e ”paronimic”, nu ”patronimic”.

    RăspundețiȘtergere