Multe
dintre prietenele mele (romance) sunt mamici. Frantuzoaicele nu, ca-s
revolutionare, stiti cu feminismul cu astea. Basca ca aici n-ai bani sa faci
un bebe decat dupa ani multi de munca, cand apuci sa cumperi o casa, ceea ce
dureaza pana pe la vreo 35…ies copiii de la cresa de mana cu mamicile, zici
ca-s bunicile…deh, vremurile-s grele…
In orice caz, bebelusii prietenelor mele ma bucura nespus. De fapt ma
bucura cand au unul, de la al doilea incep sa ma irite usor. Pentru ca tu, fara
copii, esti considerat in cel mai bun caz un adolescent, in cel mai rau un
loser care n-a realizat nimic in viata. Pe modelul : « EU am
ales famila ca prioritati… » (subinteles « nu ca tine vaca incaltata
care cica faci « cariera » ducandu-te la servici de la 9 la
20h ! Femeie denaturata si fara instincte !! »)
Cand
ai 30 de ani si NU ai copii societatea te trece la « si altele ». Sau
cauze pierdute.
Déjà
nu mai ai acelasi limbaj ca mamicile. Eu nu decodez cuvinte ca
« alaptare », « biberoane », « bale pe tricou », « pampersi »,
« sculat la 3 dimineata », asa cum ele au uitat limba de dinainte de
bebe. Cuvinte gen : « mahmureala »,
« petreceri », « sex », « sculat tarziu in
weekend », etc. Apare o bariera de limbaj ca o bariera culturala.
Ati
incercat sa purtati o discutie coerenta cu o prietena mamica ?
Sa
va spun cum decurge un dialog la telefon cu una din prietenele mele cu copii
(doi !). Sa zicem ca ar chema-o Natasha. EU sun, desigur. Pentru ca eu
sunt cea fara copii (asadar cu ATATA timp pe cap, pe care desigur, ca o
ignoranta ce sunt, habar n-am cum sa -l folosesc !! « O sa vezi cand
vei avea copii !! » iti vor spune mamele cu experienta vietii, care
tie iti lipseste, doar n-ai copii !! Traiesti degeaba, ce mai.)
Eu :
- Salut N. , ce mai faci ?
N :
-Ooo, Dana ce bucurie !! Ia spune TU, ce mai faci ? Ca eu numai cu
scutece si Mickey si alergat dupa olita…
Eu :
-Haha, claaaar !! Pai uite tocmai te sunam ca nu merge asa pe roze, la
servici se fac restructurari…sunt cam angoasata…
N :
- Goguuuuuulica, ti-am zis sa scoti degetele din priiiiiizaaaaaa !!! Da,
scuza-ma scumpa mea, continua te rog…restructurari, angoasa, zi mai departe.
Eu : - Da, nu stiu, am slabit doua kile, stau cu cutitul la os, ca e cam arbitrar cu
datul afara la firma…
N : - Du-te si pune-ti niste chiloti pe tine imediat !!!
Eu,
uitand-ma-n jos… : - Dar AM chiloti pe mine, e-adevarat minusculi, dar
orisicat…Uite ce e, nu-i de ras, sunt asa de rau ca intr-una din seri risc sa
fac ceva teribil…
N : -De ce faci asta ???
Eu : -Pai nu sunt bine…
N : -De ce faci ma’ asta ? De ce ii pui lipici in par fratelui tau, Goguuuuuuuuleeeee ??!!!
Eu :…Bine,
hai ca te las, vad ca esti ocupata…
N : -Nu, nu, eu deloc, astia mici m-au innebunit !! Oricum ma bucur ca te-am
auzit, ca-ti merge bine, e extraordinar tot ce-mi spui, bravo, felicitari inca
o data !! Nu vrei sa vorbesti cu aia mica, sa vezi ce-a crescut, ce bine
vorbeste !!
Eu :…AAa,
eu stiu…nu tin neaparat, dar daca vrei tu…
Pe
fundal aia mica care urla : « Tusa Dana, care Dana, mi se rupe, nu vreau sa vorbesc, sa ma pupe-n cur tusa Daaaaaaaaaaaaaaaaana !!! »
…
Mai
sunt si mamicile care vorbesc bebeleste cu interlocutorul, orice varsta ar avea
el (e cam ridicol cand acesta are in jur de 80 de ani, desi in final cred ca se
inteleg perfect…). Discutia incepe ca un dialog cu tine si se transforma pe
parcurs intr-un monolog spre slava bebelui. Exemplu :
« Puiu’
lu’ mama, sa vezi ce-a crescut…nu-i asa gogosica lu’ mamica ca ai clescuuuuut
mooooaaaare, epulasu' lu’ mama, sa vezi ce-o sa facem noi cand o sa melgem in paaaaalcccc,
ddddaaaaaa….dddaaaaaa »
…
Uneori cedezi capriciilor mamicilor si chiar « vorbesti » cu ei (bebeii) la telefon si
discutia decurge cam asa :
-« Ce
faci bebe, cum iti merge ? »
« Meeemmmeee-bbeeebbbeeebbe-
uuuooaoaoejfkdjfjfbhdsfhsd fjdsghfdjghfkghkjkfjhk»…
Iar
tu ai vrea sa zici : « Asculta bebe, nu pricep nimic din ce zici,
suna-ma cand implinesti 18 ani, bine ? »
J
Mai
sunt si copiii care nu spun nimic o juma de ora, si vorbesti numai tu :
« Ce faci puisor, aud ca ai crescut, ai mancat toata pasta de bebei ?
(whatever it is that’s in it, don’t want to
know , bueak !) »
Copilul
nu zice nimic si in final iti scoate un « Tata e cel mai tare !! »…iar
tu, ca sa faci conversatie, zici : « E pe dracu, e paros, e somer si
mai si pute ! »…si desigur taman atunci luase mamica telefonul inapoi.
Cand te pregatesti sa zici, si chiar zici o porcarie INTOTDEAUNA iau
mamicile telefonul inapoi.
Ca
la petreceri cand urla muzica si cand zici o porcarie gen « Ce cur gras
are aia ! » muzica se va fi oprit si 50 de persoane vor fi auzit
gogomania (si vor stii si de care grasa si de al cui cur era vorba…iar curul in
chestiune nu e niciodata surd, desi ti-ai dori…).
Nu
stiu ce se intampla cu tinerele mamici, dar odata ce au avut copii capata o
privire de parca AU INTELES. Misterul vietii sau ceva.
De
exemplu, nu stiu cum e in Ro, dar in Franta daca ai bebe totul ti-e permis.
Cand traverseaza strada o mamica cu un carut nu conteaza ca e rosu la pietoni sau trec
camioane, mamica baga carutul la inaintare, inchide ochii si trece. Gen « Am
carut ! (mother fucker!) Doar n-o sa dai PESTE carut ! » (ceea ce e adevarat,
cert mama e cretina, dar bebele n-a gresit cu nimic). Se risca accidente in trafic dar carutul il ocolesti.
Sau
in autobuz, daca se urca un carut, toate sardinele din autobuz se reorganizeaza
pentru ca carutul sa aiba locul perfect si bebele sa poata urla in voie fara ca
mamica sa zica ceva. Pentru ca trebuie lasat sa se manifeste, asa e metoda de
educatie acum, nu trebuie sa-i frustrezi. Bine, dar EU, biet calator amarat, de
ce trebuie eu sa fiu frustrat ??? Nu cred ca am fost mai aproape de a
deveni criminal in serie decat cand am calatorit cu bebei care urla (prin orice
mijloace de transport…). Deci metoda asta de educatie a fost prost testata…
Anyway,
eu ador copiii (mai ales pe-ai mei, cand voi avea unii ! ;)), dar
e-adevarat ca prieteniile cu actualele mamici s-au cam lesinat…
Si pe facebook, nu mai stiu care-i care
pentru ca peste tot nu-s decat poze cu bebei. Ar trebui sa-I schimbe numele din
facebook in facebaby.
Pe mine ma
recunosti direct, dupa poza in care ori beau sampanie ori imi arat pantofii ori
ma uit filosofic in zare de parc-as spune : « Ce bine e sa n-alergi
dupa olita !... »
Glumesc
desigur, si abia astept ziua in care voi avea si eu bebei si le voi stresa pe
prietenele mele ai caror copii vor fi adolescenti la vremea aia si voi rade de
ei ca sunt plini de cosuri in timp ce eu am sansa sa vorbesc bebeleste !!