vineri, 28 septembrie 2012

Mamicile cu copii


Multe dintre prietenele mele (romance) sunt mamici. Frantuzoaicele nu, ca-s revolutionare, stiti cu feminismul cu astea. Basca ca aici n-ai bani sa faci un bebe decat dupa ani multi de munca, cand apuci sa cumperi o casa, ceea ce dureaza pana pe la vreo 35…ies copiii de la cresa de mana cu mamicile, zici ca-s bunicile…deh, vremurile-s grele…

 In orice caz, bebelusii prietenelor mele ma bucura nespus. De fapt ma bucura cand au unul, de la al doilea incep sa ma irite usor. Pentru ca tu, fara copii, esti considerat in cel mai bun caz un adolescent, in cel mai rau un loser care n-a realizat nimic in viata. Pe modelul : « EU am ales famila ca prioritati… » (subinteles « nu ca tine vaca incaltata care cica faci « cariera » ducandu-te la servici de la 9 la 20h ! Femeie denaturata si fara instincte !! »)

Cand ai 30 de ani si NU ai copii societatea te trece la « si altele ». Sau cauze pierdute.

Déjà nu mai ai acelasi limbaj ca mamicile. Eu nu decodez cuvinte ca « alaptare », « biberoane », « bale pe tricou », « pampersi », « sculat la 3 dimineata », asa cum ele au uitat limba de dinainte de bebe. Cuvinte gen : « mahmureala », « petreceri », « sex », « sculat tarziu in weekend », etc. Apare o bariera de limbaj ca o bariera culturala.

Ati incercat sa purtati o discutie coerenta cu o prietena mamica ?

Sa va spun cum decurge un dialog la telefon cu una din prietenele mele cu copii (doi !). Sa zicem ca ar chema-o Natasha. EU sun, desigur. Pentru ca eu sunt cea fara copii (asadar cu ATATA timp pe cap, pe care desigur, ca o ignoranta ce sunt, habar n-am cum sa -l folosesc !! « O sa vezi cand vei avea copii !! » iti vor spune mamele cu experienta vietii, care tie iti lipseste, doar n-ai copii !! Traiesti degeaba, ce mai.)

Eu : - Salut N. , ce mai faci ?

N : -Ooo, Dana ce bucurie !! Ia spune TU, ce mai faci ? Ca eu numai cu scutece si Mickey si alergat dupa olita…

Eu : -Haha, claaaar !! Pai uite tocmai te sunam ca nu merge asa pe roze, la servici se fac restructurari…sunt cam angoasata…

N : - Goguuuuuulica, ti-am zis sa scoti degetele din priiiiiizaaaaaa !!! Da, scuza-ma scumpa mea, continua te rog…restructurari, angoasa, zi mai departe.

Eu : - Da, nu stiu, am slabit doua kile, stau cu cutitul la os, ca e cam arbitrar cu datul afara la firma…

N : - Du-te si pune-ti niste chiloti pe tine imediat !!!

Eu, uitand-ma-n jos… : - Dar AM chiloti pe mine, e-adevarat minusculi, dar orisicat…Uite ce e, nu-i de ras, sunt asa de rau ca intr-una din seri risc sa fac ceva teribil…

N : -De ce faci asta ???

Eu : -Pai nu sunt bine…

N : -De ce faci ma’ asta ? De ce ii pui lipici in par fratelui tau, Goguuuuuuuuleeeee ??!!!

Eu :…Bine, hai ca te las, vad ca esti ocupata…

N : -Nu, nu, eu deloc, astia mici m-au innebunit !! Oricum ma bucur ca te-am auzit, ca-ti merge bine, e extraordinar tot ce-mi spui, bravo, felicitari inca o data !! Nu vrei sa vorbesti cu aia mica, sa vezi ce-a crescut, ce bine vorbeste !!

Eu :…AAa, eu stiu…nu tin neaparat, dar daca vrei tu…

Pe fundal aia mica care urla : « Tusa Dana, care Dana, mi se rupe, nu vreau sa vorbesc, sa ma pupe-n cur tusa Daaaaaaaaaaaaaaaaana !!! »


Mai sunt si mamicile care vorbesc bebeleste cu interlocutorul, orice varsta ar avea el (e cam ridicol cand acesta are in jur de 80 de ani, desi in final cred ca se inteleg perfect…). Discutia incepe ca un dialog cu tine si se transforma pe parcurs intr-un monolog spre slava bebelui. Exemplu :

« Puiu’ lu’ mama, sa vezi ce-a crescut…nu-i asa gogosica lu’ mamica ca ai clescuuuuut mooooaaaare, epulasu' lu’ mama, sa vezi ce-o sa facem noi cand o sa melgem in paaaaalcccc, ddddaaaaaa….dddaaaaaa »


Uneori cedezi capriciilor mamicilor si chiar « vorbesti » cu ei (bebeii) la telefon si discutia decurge cam asa :

-« Ce faci bebe, cum iti merge ? »

« Meeemmmeee-bbeeebbbeeebbe- uuuooaoaoejfkdjfjfbhdsfhsd fjdsghfdjghfkghkjkfjhk»…
Iar tu ai vrea sa zici : « Asculta bebe, nu pricep nimic din ce zici, suna-ma cand implinesti 18 ani, bine ? »

J

Mai sunt si copiii care nu spun nimic o juma de ora, si vorbesti numai tu : « Ce faci puisor, aud ca ai crescut, ai mancat toata pasta de bebei ? (whatever it is that’s in it, don’t want to know , bueak !) »

Copilul nu zice nimic si in final iti scoate un « Tata e cel mai tare !! »…iar tu, ca sa faci conversatie, zici : « E pe dracu, e paros, e somer si mai si pute ! »…si desigur taman atunci luase mamica telefonul inapoi. Cand te pregatesti sa zici, si chiar zici o porcarie INTOTDEAUNA iau mamicile telefonul inapoi.

Ca la petreceri cand urla muzica si cand zici o porcarie gen « Ce cur gras are aia ! » muzica se va fi oprit si 50 de persoane vor fi auzit gogomania (si vor stii si de care grasa si de al cui cur era vorba…iar curul in chestiune nu e niciodata surd, desi ti-ai dori…).

Nu stiu ce se intampla cu tinerele mamici, dar odata ce au avut copii capata o privire de parca AU INTELES. Misterul vietii sau ceva.

De exemplu, nu stiu cum e in Ro, dar in Franta daca ai bebe totul ti-e permis. Cand traverseaza strada o mamica cu un carut nu conteaza ca e rosu la pietoni sau trec camioane, mamica baga carutul la inaintare, inchide ochii si trece. Gen « Am carut ! (mother fucker!) Doar n-o sa dai PESTE carut ! » (ceea ce e adevarat, cert mama e cretina, dar bebele n-a gresit cu nimic). Se risca accidente in trafic dar carutul il ocolesti.

Sau in autobuz, daca se urca un carut, toate sardinele din autobuz se reorganizeaza pentru ca carutul sa aiba locul perfect si bebele sa poata urla in voie fara ca mamica sa zica ceva. Pentru ca trebuie lasat sa se manifeste, asa e metoda de educatie acum, nu trebuie sa-i frustrezi. Bine, dar EU, biet calator amarat, de ce trebuie eu sa fiu frustrat ??? Nu cred ca am fost mai aproape de a deveni criminal in serie decat cand am calatorit cu bebei care urla (prin orice mijloace de transport…). Deci metoda asta de educatie a fost prost testata…



Anyway, eu ador copiii (mai ales pe-ai mei, cand voi avea unii ! ;)), dar e-adevarat ca prieteniile cu actualele mamici s-au cam lesinat…

Si pe facebook, nu mai stiu care-i care pentru ca peste tot nu-s decat poze cu bebei. Ar trebui sa-I schimbe numele din facebook in facebaby.

 Pe mine ma recunosti direct, dupa poza in care ori beau sampanie ori imi arat pantofii ori ma uit filosofic in zare de parc-as spune : « Ce bine e sa n-alergi dupa olita !... »

Glumesc desigur, si abia astept ziua in care voi avea si eu bebei si le voi stresa pe prietenele mele ai caror copii vor fi adolescenti la vremea aia si voi rade de ei ca sunt plini de cosuri in timp ce eu am sansa sa vorbesc bebeleste !!


9 comentarii:

  1. Un fel de before&after, o postare haioasa de la o mamica pentru "nemamici" :))
    http://totuldespremame.ro/tu-mama/viata-ta/ghid-de-conversatie-pentru-nemamici

    RăspundețiȘtergere
  2. Foarte tare:) m-am regasit in descrierile tale, mai ales cu faptul ca nu reușesc niciodată sa port o conversatie la telefon fără sa mă întrerupa fetele de 20 de ori:) partea cu traversatul pe roșu sau vorbitul bebeleste, slava domnului ca nu am ajuns s-o fac, dar cred ca dacă mai fac si al treilea copil chiar o iau razna:)) Si deși am momente când le invidiez pe fetele care nu dorm noptile pentru ca beau sampanie si fac sex in loc sa schimbe scutece si sa facă biberoane, toată nebunia asta cu bebelusi si copii o ador si chiar simt ca AM ÎNȚELES! Am înțeles ca nu pot trai fără ei, ca îmi fac inima sa trasalte la fiecare zâmbet si ca as face orice doar sa le fie lor bine.Ca datorită lor am devenit mai buna ca om, ca mi-am depășit limitele si sa pot sa ofer atât de multă iubire lor si celor din jurul meu! Iar când dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de stat cu fetele le duci la bunici si apuci sa bei sampanie si sa faci sex cu soțul tau, crede-mă ca e cea mai buna sampanie si cel mai bun sex ever! Așa ca Dana bucura-te de timpul liber pe care îl ai acum ai pregătește-te pentru cea mai grea si mai frumoasa perioada din viața ta...aceea de a fi MAMA!!! Cu drag, Alexandra

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Foarte frumos spus Alexandra! Eu oricum de-abia astept sa fiu mamica, acum rad si eu de ciuda, ca vulpea cu strugurii, ce-am sa fac ;)va pup pe toate 3!

      Ștergere
  3. super tare!!! exact asa gandeam si eu inainte sa am copii si continuu sa gandesc la fel..:) tocmai de aceea evit (incerc din rasputeri) sa ma transform in vreunul din tiparele prezentate mai sus...
    abia astept sa intri in Clubul mamicilor..vei vedea ca mai sunt muuuuulte alte specimene, in afara celor descrise de tine...:))) de pida: Mamica Suprema (care le stie pe toate si mai da si sfaturi altora), Mamica de geniu (care striga in sus si in jos ca al ei copil e cel mai precoce si mai inteligent copil de pe lumea asta) si muuuuulte altele....te puuuuuuuuuup cu mare drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Haha, pai inseamna ca va fi mult material de blog, abia astept! :)Si eu te pup cu drag!!

      Ștergere
  4. cred ca depinde si de parinti.
    intr-adevar cand sunt copiii foarte mici e mai dificil, insa ulterior inteleg.
    ma gandesc la generatia parintilor nostri, care a fost una eleganta, cocheta, care impunea reguli si un anumit tip de educatie.
    nu ne intrerupeam parintii cu tampenii cand vorbeau la telefon pentru ca stiam ca este nepoliticos. iar mamele noastre discutau cu prietenele despre detalii cotidiene, insa rar.
    era inca o ramasita din arta conversatiei si a linistii interioare care le indemna sa faca lucrurile firesc, fara vociferari.
    erau elegante in mod firesc, obosite la fel, lucrau si aveau grija de casa si de copii tot in mod firesc. era un mare "firesc." :) care cred ca poate fi perpetuat, e vorba de alegere.

    my 2 cents. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Buna! Si taticii iubesc copiii, uite ce am facut eu pentru piciul meu
    http://www.youtube.com/watch?v=Zw0gsOd_y1c

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Oooh, e foarte dulce desenul animat!! Si e chiar vocea ta? (ca e buna!); si ce-a zis pustiul?

      Ștergere