La Calebasse -restaurantul african

In ultimele posturi m-am indepartat putin de titlul acestui blog : Parisul meu.

Blogul trebuie sa povesteasca despre Paris si evenimente tipice din Paris, nu neaparat despre strutz sau despre mine.

Astazi va voi vorbi despre un subiect delicat neabordat de prea multa lume. Probabil va lipsi putin umorul pentru ca sunt extrem de obosita si dezamagita.

Suntem cu nervii la pamant. Si eu si strutztul.

S-a (re)deschis pe strada noastra un restaurant african (senegalez). Restaurantul fusese inchis timp de doi ani dar nu stiu pentru care motiv s-a redeschis. 

Strada este si asa zgomotoasa pentru ca in timpul zilei trec motociclete, masini, biciclete, copii urlatori si diverse alte surse de decibeli. Macar noaptea era cat de cat liniste. Nu mai este cazul.

 Deoarece clientii africani ai restaurantului respectiv racnesc incepand de la 22h si pana pe la 3 dimineata. Afara, nu IN restaurant. Le trebuie racoare.

Desigur sunam politia in fiecare seara (e la numere favorite in telefon!), care politie nu raspunde inainte de doua ore de asteptare pe telefon (deci daca te-ar viola cineva ar avea timp sa ajunga la intestine pana ar inregistra politia apelul!!). Ai timp sa faci doua masini de rufe si sa le si intinzi.
 In cazul putin probabil cand totusi raspunde, nu ia nici o masura. Uneori ne spune ca va trece sa « constate zgomotul ».

Deja povestea asta ne influenteaza performantele la servici. Ca atare va fi complicat sa mai avem salarii din care sa platim taxe din care statul francez socialist sa plateasca ajutoarele africanilor ‘amarati’ si fara servici desigur.

Nici macar nu e vorba de rasism, n-am nimic cu oamenii astia, puteau la fel de bine sa fie alsacieni (dar ca de obicei nu sunt !), tot ce imi doresc este sa dorm (dar se pare ca cer prea mult)

Azi-noapte pe la 2 deja fierbeam (si toata ziua citisem o carte despre temperarea firilor colerice –ca a mea !- asadar in teorie eram cat de cat zen...dar cum practica ne omoara...)

Dupa multe zeci de minute asteptand ca politia sa raspunda, am sarit la gatul strutztului spunand ca e momentul sa fie barbat ! (sa educe el adica senegalezii daca societatea franceza n-a fost in stare !)

Atunci strutztul si-a luat curajul cu doua maini si s-a dus la fereastra de la sufragerie si a strigat: “Alo!! Incercam sa dormim ! » cu o voce grava.

Mie insa mi s-a parut prea finut ca abordare si am deschis si eu fereastra de la dormitor si am racnit pe o voce subtire si pitagaiata : « Putain ! In FIECARE seara racniti, nu mai suportam !! Sunam politia !! »…la care raspunsul unuia din clienti, foarte calm : ‘Pai sunati-o !’ (daca asta va excita…)

Eu tocmai ma-ncinsesem si ma pregateam sa racnesc un discurs despre impozitele mele care se duc in buzunarele lor, de la pa'sopt…si ca n-am butelie!...

Insa m-a smuls strutztul de la geam, foarte suparat ca i-am intrerupt autoritatea si ca vocea mea pitigaiata mai mult i-a facut sa rada pe senegalezi…

Intre timp intrase in dormitor si o musca. Dinaia translucida de rahat. Deci stai si-alearga musca. A naibii cred ca statea la panda sa se aprinda o lumina in cartier si tzusti !

Ar trebui sa vedeti strutztul alergand o musca. Zici ca e de la Turnul de Control si-i da indicatii privind aterizarea : ‘Usurel, vireaza dreapta, nu acolo pe sifonier ca-si tine nevasta-mea incaltarile de iarna si daca te caci in ei ne suparam si mi-o iau…uite poftim aterizeaza pe-aici, pe langa pat, unde sunt hartii, ochelari de soare si alt balamuc…aseaza-te te rog in pozitie culcat si inchide ochii sa pot sa te anesteziez cu un cipic in creierul mic »

O fi fost ceva simbolic cu musca aia, vreun african pus pe vodoo o trimisese sa vada cum e la noi si sa ne poate omori fara urme…

Urmaritul strutztul dirijand musca mai ca ma irita mai rau decat musca insasi. Asa ca am luat treaba in maini, am stins luminile, am deschis larg ferestrele si am dat-o afara (din Paris).

Dupa asta am incercat sa dormim dar eram asa de agitati ca n-am adormit imediat. Strutztul mi-a zis sa prezint faptele pe blog asa cum s-au intamplat (adica retineti ca el e cocosul in casa asta si daca nu interveneam eu probabil clientii restaurantului ar fi depus cerere astazi pentru inchiderea defintiva a cosmeliei !)…dar asa…

Am ticluit o plangere pe care ma duc s-o depun la politie, apoi o trimit proprietarului, apoi la impozite sa le spun ca pentru ultima treime  din taxe prefer sa nu platesc ca tot nu ma protejeaza nimeni in tara asta. Mai bine ma protejez singura de banii aia.

Gata va las, ma duc la comisariat !