Afaceristii lu' peste!

Pentru ca e ziua lui maman azi, o sa scriu doua vorbe si despre aventurile noastre de afaceriste in iarba.

Tot gandidu-ma eu cum sa scap de recrutare, nasc cate o idee de afaceri pe zi (ca sa nu zic pe ora). Deh, criza, remuneratie ok dar servici de caca…

Tre sa ne adaptam la vremuri, cu antreprenoriat, astea.

 Vad in jurul meu ca din ce in ce mai multa lume face cercei si bratari, n-am vazut atatea bratari pe piata de cand sunt !! Dar nu judec, criza ne obliga sa avem imaginatie, ce dreacu sa facem…

Am strigat atata ‘lup’ ca nu ma prea mai crede nimeni, adica ideile mele sunt pe cat de profitabile pe atat de complicat de pus in practica.

Ultima idee en date a fost sa vindem miere. Mai exact, sa o aducem din Ro si sa le-o vindem la frantuzei, care platesc de vreo 10 ori mai mult decat ce platesc romanii. Dar au etichete colorate !

Strutztul, o data in viata lui, s-a entuziasmat cu mine la o idee (din care ar iesi bani, ca e super incantat la orice idee din care ori nu ies bani ori se pierd !). Gata, zise el pe strutztuleste, o punem pe picioare (si nu in cur, cum le-am pus pe celelalte zeci de idei).

O sun pe maman, ii spun, era foarte incantata, déjà se vedea si cu stupi. La ea in sufragerie.

« Pai cum faci mai mama cu stupii, ca tre sa te pricepi … » ;

« E, mare scofala, imi iau un costum d’ala !! »…o si vedeam pe maman in costum de astronaut mergand la albine sa le certe ca nu-i mierea gata pusa in borcane.

Bun, deci am basit aceasta idee intr-o duminica. A doua zi l-am sunat pe unchiul strutzului care vinde condimente si caruia ii merge foarte bine. Dupa o discutie telefonica de o ora, unchiul ne-a zis sa nu ne bagam, ca ne costa transportul, taxele de transport, plus controalele, plus stocatul marfii (eu ma gandisem s-o stochez sub pat, langa valize, role, pungi, papuci, fluturasi de bedminton, agrafe, carti si numere scrise pe bilete de tramvai)

Plus, a conchis acelasi unchi, francezilor nu le plac produsele romanesti ca vin din Romania ca si tiganii (moment in care l-am amenintat pe strutz cu divortul anticipat daca mai aud ceva de produsele romanesti!!), si ca daca cumva ne-ar merge afacerea ne-ar luat statul 50% din castiguri. 
Statul e un fel de camatar suprem (chiar cand nu-ti imprumuta bani !!), adica isi face aparitia la partea cu luatul si umflatul ochisorilor in caz ca n-ai de dat. Daca ai idei, platesti. Daca n-ai idei, traiesti linistit cu o functie pe viata in administratia publica.

Bun, dezumflati (ca si strutztul se vedea milionar desi el nu vroia stupi la noi in sufragerie), o sun pe maman.

Eu : « So, maman, am vorbit cu Didier, unchiul, a zis ca e complicat, ne costa, plus site-ul de facut vreo 3000 de euro, plus intretinutul site-lui inca 800 pe an, plus taxele si transportul… »

Maman, dezamagita : « Hai ma, si nu mai vreti sa ne bagam in business ? »

Eu : « Ma noi vrem sa ne bagam, business-ul nu vrea sa se bage cu noi… dar nu fi dezamagita, o sa gasesc alte idei, o sa ne-mbogatim curand. Simt eu ca Twingo-ul buncii strutztului va fi inlocuit curand…macar cu un alt Twingo mai recent de al doilea razboi mondial !!... »

Mama : « Pai nu-s dezamagita…atata ca acuma trebuie s-o faceti…ca eu am comandat deja 10 kile de miere de la doamna apicultoare…si as fi comandat mai mult, dar numai atat mai avea… »

…

Eu :  « 10 kile ??!!!…pftiu, pai o s-o mancam acum…noroc ca am niste retete de prajituri cu miere, plus masti pentru fata, plus e buna de raceala…sa speram ca ne va lua frigul…si pe noi si pe neamul strutztului… »

Asa ca o facuram lata. In mai putin de 24 de ore maman a facut rost si de furnizori si de stock, o jumate de afacere e gata pusa pe picioare. Daca aveti nevoie de miere, nu ezitati. Daca stiti oameni raciti, dati-mi numerele lor ! Ii rezolv!

As we speak, strutztul e in picioarele goale si fara tricou asa ca nu pot decat sa sper ca poate-l ia durerea de gat sa-i ofer niste miere !!

Daca nu, ne bagam la cercei si bratari…De altfel, la 3 cercei cumparati cadou un borcanel de miere!