Ciocnirea Est-Vest: supa de pui

Francezilor le plac mancarurile sofisticate, asta stiti. Cu cat denumirea e mai dificil de pronuntat (desi adesea foarte poetica alegerea de cuvinte) cu atat felul e mai rafinat.

Exemple : aumonière de choux aux crabes (cosulete de varza cu crab); bar truffé et julienne de légumes (peste cu scorbura de legume) ; brioche de biche et orangé caramélisées (briosa de caprioara cu portocale caramelizate), etc.

Intr-o seara oarecare francezul tipic va manca au hasard unul din urmatoarele feluri: genunchi de broasca, scoici, rata, iepure, melci, caprioara, porumbel, glezne de cal, pupila de râma sau buric de omida. Nimic nu ma mai surpinde. 
Era sa devin persona non grata in primul meu an la Paris cand am fost invitata la o cina cu pulpite de broasca si am pufnit in ras. La asa o masa rafinata eu indrazneam sa rad ca o taranca din fundul lumii…de-atunci ma abtin...(iar acum ma inchin in sinea mea!!)

Fapte concrete : sambata eram bolnava. Gripa, o stiti, panarama satului, aia de umbla de la unul la altul si-l pune la pat fara rusine…

Dupa insistentele mamei (ca inrosim telefoanele, cred ca ar putea trai Romtelecomul si France telecomul numai din ce vorbim noi…numai din ce vorbim despre pisica, daramite ce tocam rudele si apropiatii !!), m-a convins sa fac o supa de pui ca "supa de pui e cel mai bun remediu contra racelii puiul meu!!!".

De acord, doar ca eram ametita si-aveam febra. Asa ca il rog pe strutz sa-mi ia ingredientele necesare (ca tot se ducea sa dea un curs de pian) : ii zic sa-mi ia pui orice bucata o fi, ciocanele, aripi, etc, telina, cartofi si morcovi.

Curand dupa acestea, ma suna mama strutztuloiaca (semn ca ajunsese strutztul la headquorters). Ma intreaba : « Da cum supa de pui? Cine-a mai auzit?! Cum, grasimea aia iti face bine cand esti bolnava ?!?! O dar LA NOI nu se mai face asa ceva de ani de zile…'

Desigur, daca ma cunoasteti de-acum putin, stiti ca am diplomatia si tactul unui arici bolnav de rubeola..., deci va imaginati ca m-au apucat direct dracii.

Asa ca i-am zis (cu ton) ca peste tot se face asa (oriunde in lumea asta unde sunt oameni normali!!), in Germania, in State, DOAR in Franta nu se face !!...(l'exception française strikes again mama ei de exception ! Si de Papastate while I’m at it !!)

N-am convins-o, asa ca mi-a propus sa-mi trimita o supa de dovleac cu ceapa (facuta de robot, nu de ea), in fine am zis ok ca sa n-o jignesc insa era o porcarie dulce care a terminat pe teava de scurgere de la chiuveta cam la 7 minute dupa ce-a intrat la mine in casa cu forta,  violandu-mi orificiile nazale neputincioase.

Ajunge si strutztul - dupa ce ma sunase de aproximativ 188 de ori pt diverse intrebari tehnice de genul- : 'Cum sa fie telina, patrata, rotunda sau foi?'; 'Dar morcovii, portocaliu puternic sau portocaliu mai stins?'; 'Cartofi au de mai multe feluri, pentru piurée special, pentru prajeala special...n-au pentru supa!!' (adica si cartofii se unisera contra acestei idei revolutionare)

In fine ajunge, ma uit, luase niste bucati de pui (BIO! ca sa ma enerveze pe mine) fara pic de piele pe ele, doar bucati taiate (vreo 5). In dubiu, le-am fiert totusi, dar n-a iesit pic de grasime din ele...de cartofi uitase...si luase niste fire de telina de n-am vazut in viata mea asa...de altfel se prea poate sa-l fi prostit vanzatorul sa-i fi dat iarba de pajiste in loc de telina (mai bine-o trageam pe nas...) tot bio!! Si 2 morcovi anorexici de trebuiau internati si pusi pe perfuzii urgent...

Asa ca ne-am petrecut sambata certandu-ne, el fiind iresponsabilul casei, iar eu obsedata de supe (in loc sa iau un doliprane ca tot francezul « normal »). Am terminat prin a iesi si a-mi cumpara singura ingredientele (ceea ce trebuia sa fac din prima in loc sa astept ora 16h si dezbateri cu tot neamul strutztulesc)

Insa morala povestii este ca francezii sunt pe invers. Nu se poate domnule ceva simplu la ei, supa de pui nene, facuta in casa, nooooah, trebuie sa fie consommé sau crème à la ceva…


Au un fel de supa de pui, se cheama poule au pot insa se mananca  adesea la marile restaurante, scapi cu 50 de euro supa daca vrei sa fii ‘diferit’. 

Propun sa facem un restaurant de mancaruri ‘vintage’ la Paris, eu cred ca ar avea mare succes ! (si mai ales i-ar destabiliza pe formatatii astia mici, hihihi !)