Valentine's Day

De marti ma tot tin sa scriu depre Ziua Indragostitilor.
Eu fac parte din categoria acelora carora le place aceasta sarbatoare "comerciala". 

Sa va spun de ce : in februarie nu se prea intampla nimic, e frig, gri si-ti vine sa-ti tai venele pe lung, pana si revolutia e-n stand-by, desi ar trebui sa ia exemplu de la fulgii de nea, care desi sunt asa firavi, cand se aduna fac ravagii…dovada…

Vorbesc de Bucuresti ca la Paris nu ninge deloc. Vremea in Franta e constipata ca poporul care-o locuieste iar cerul e zgarcit in fulgi precum francezii in vocabular…

Deci in fata acestei adormiri a Universului nu ne ramane prea mult…Valentine’s e o pata de culoare, vitrinele se impodobesc, apar inimioare peste tot, florarii isi fac ¾ din cifra de afaceri a anului iar ciocolateriile vand si ce era expirat si foloseau pentru decor. 

Ce daca e o conventie ipocrita si te iubesti in tot restul anului (scuza zgarcitilor dupa mine!)
Ce e asa de greu sa iei un buchet de flori sa o dai pe spate pe draguta ta ? 

Strutztul si cu mine avem o traditie : in fiecare an el imi ia mie flori si eu ii iau lui macarons de la Durée (prajiturele alea colorate care se topesc in gura).

Uite astea:

 
Iar de ziua indragostitilor patisierii fac ceva si mai special, ai tot felul de dulcegarii (la sensul propriu) in care simti ca s-a pus multa dragoste, creativitate si entuziasm.

Ce fiinta construita normal (si care mai e si femeie !!), poate sa nu-si doreasca in fata ochilor asemenea minunatii ? 

De Valentine’s anul acesta n-am nimic de raportat in schimb am din liceu…cand sufeream foarte tare de singuratate FIX in ziua de 14. Niciodata nu mi se intampla sa am si eu un iubit in perioada aia...

Asa ca intr-un an, eu cu prietena mea Ancutza (din faimosul duo Ancutza si Danutza de nimeni nu stia care-i cine), am decis ca nu se mai putea o asemenea anomalie si ca vom lua taurul de coarne si vom serba Valentine’s orice-ar fi.

Asa ca am rasfoit celibatarii de prin liceu (si am cautat mai ales unul care s-ar fi putut pune la mintea noastra) si dupa indelungi dezbateri (vreo 3 minute) l-am ales pe Alex Versace (Alex Dragan pentru prietenii ne-apropiati).
Era perfect : n-avea prietena, avea bani de-un suc si era liber pe 14. Asa ca l-am brifat sa ne sune pe 14, sa ne invite in oras, sa ne ia flori si ciocolata (din banii nostri asta) iar noi sa ne prefacem surprinse.

Si asa s-a si intamplat, ne-a sunat, ne-a dat, ne-a scos. Eram noi 3 si multe cupluri mirate imprejur.
Insa pot sa va spun ca a fost o Zi a Indragostitilor de care-mi voi aminti mereu, rar am ras cat am ras in anul ala.
Iar de-atunci ma bucur de fiecare 14 februarie si daca e nevoie imi trimit desigur singura felicitari si bonboane. Dar noroc ca nu mai e nevoie !