Adunate: casa, cununie civila, desert

Hai sa scriu repede de la servici, desi n-am timp nici sa respir.

S-au adunat multe, nici nu stiu cu ce sa-ncep.

Intai cu lucrarile la casa : pai a cam dat chics domnu’ Fane. In sensul ca a plecat fara sa termine nimic (adica nici o camera) si ne-a zapacit si bucataria.

Bucataria Ikea a fost calcaiul lui Ahile a lui domnu’ Fane. Adica iti facea nea Fane si pe dracu, electricitate, instalatii, gresie, faianta, pereti, podele, mai avea un pic si-mi propunea si operatie pe creierul mic (si l-as fi si lasat la cat era de priceput la toate) INSA bucataria Ikea l-a terminat.

Probabil stiti ca prinicipiul Ikea e ca ti le faci singur. Bun, am cumparat noi 100 de pachete de bucatarie, si 3500 de euro mai tarziu (si-un credit pe spinarea mea) erau pachetele la noi.

A doua zi Fane desfacuse tot ca un copil in ajunul de Craciun. A amestecat tot dupa care a zis ca suedezii sunt niste cretini nepriceputi si ca ori lipsesc piese ori are prea multe, in orice caz el se caca in bucataria noastra si n-avem decat sa ne-o facem singuri. Ceea ce am fi si preferat vazand haosul fanescian, insa nu se mai intelegea cui cu surub din balamucul ala…

In fine, le-a ametit Fane, nu s-a uitat pe nici o schema ca « desenele sunt pentru prosti care nu gandesc »…si le-a fixat in pereti dupe ureche astfel ca am ramas cu locuri goale, piulite, blaturi ciopartite, etc. Si eu pagubita de-mi venea sa-mi plang in pumni. In fine, mai vine o data la finele lunii sa termine ce-a inceput (mi-e frica de pe-acum).

Aproape ca suna a gluma seaca: un roman facea o bucatarie suedeza la niste francezi...

In ultima zi l-am dus si prin Paris, si-a luat Fane 10 turnuri Eiffel  sa le-arate la cunoscuti cat e de smecher, s-a pozat cu leii de la Trocadero, si a gasit si niste cai (dreacu stie ce reprezentau ca eu prima oara i-am vazut acum cu Fane, noroc cu el ca descopar si eu Parisul !)

L-am auzit ca-i spunea nevestesii in telefon despre Turnul Eiffel (in timp ce era sub turn cu vantul in chelie) : « Ce sa-ti spun draga…o gramada de fiare” J e si asta un rezumat.

Iar strutztul le povestea toata istoria Frantei, cu obeliscul de la Concorde, cum l-a adus Napoleon de la Luxor ca i-a placut, ce-a facut generalul de Gaulle, aoleu…ziceai ca-i pregatim sa-si dea doctoratul !...

In fine, asta cu lucrarile.

Sa va spun cu nunta acum, ca m-am maritat civil.

A fost folkloric si aici.

Cu o zi inainte soacra-mea a terorizat-o pe ma-sa sa faca fundite roz pe mese pana la 3 dimineata, plus nu erau funditele perfecte…

Eu cu maman ne-am dus sa ne luam accesorii, maman si-a luat o super palarie stil plasa de tantari, dar care-i venea foarte bine.

Pentru ca moda in Franta, la mariajele civile, e cu palarii, tre sa semeni musai cu o sorcova, altfel nu te primesc.

In ziua cu pricina, ne-am aranjat eu cu maman si am plecat catre parintii strutztului, unde astepta si strutztul cu buchetul.

Am luat si o lenjerie de pat de pus in masina pentru ca cu o zi inainte carasem moloz cu ea deci era intr-o stare de mizerie fara precedent.

Deci iata-ne si pe noi, doua pupeze, imbracate de nunta si cu palarii, cu bascheti in picioare ca nu puteam sa ne stricam pantofii in molozul din masina, si cu cearsafurile la subtioara, sa le intindem in Twingo.

O data ajunsa acasa la parintii strutztului, nu mai erau locuri de parcare, asa ca m-a lasat o vecina sa-mi parchez troaca la ea in curte. Insa am facut o intrare cu spatele fulgeratoare si i-am doborit toata productia de lalele pe luna aprilie…saracele, au cazut victime conduitei mele netalentate, le vom face curand de 6 saptamani…

Dupa asta am plecat cu mic cu mare la primarie.

Ne-am tras bine in poze, la primarie ceremonia a fost foarte frumoasa, sala era superba, si in general, vorba unei prietene, parea ca semnam tratatul de pace de la Versailles, extrem de protocolari francezii, au semnat in cartulie si martorii, primarul ne-a explicat la ce ne angajam si ca daca jumatatea contracteaza datorii suntem si noi in rahat, etc. Numai vesti bune J

Dupa care s-a terminat, ne-am pupat si am plecat acasa la parintii strutztului, la ce credeam eu, naiv, ca va fi o masa.

Acolo nimic nu era gata, o super frigaraie in casa, asa ca am iesit afara pentru poze, unde frigaraia era si mai mare. Ne-am foit un pic, tot asteptand mancarea (era ora 16h), mancare care n-a venit decat la ora 20h cand déjà eram lesinati de foame si oboseala, in ciuda tentativelor diversilor pianisti prezenti de a ne face sa inlocuim foamea de ceafa de porc cu foamea de arta…

Cina a fost buna, funditele frumoase, mama era aseazata langa o baba surda, drept pentru care din nou suntem in razboi rece in familia strutztului, si abia astept sa i-o platesc soacra-mii la nunta din Romania. Ce sa va spun, ambianta si voie buna J

La desert a aparut un prieten de-al strutztului, nu stiam ce-i cu el acolo la momentul ala, insa omul fusese invitat de soacra doar « la desert ». Si facuse si-o invitatie protocolara pentru asta « esti invitat la desert » (adica ia uite ce onoare iti facem fraiere ca-ti dam o bucata de tort). Eu una nici nu m-as duce la o asa invitatie…desi in final omul s-a scos bine ca n-a asteptat hamesit 4 ore sa imbuce ceva, a venit fix la tanc.

Dupa asta, pe la ora 23h am plecat cu mama la casa mea, am lasat mirele cu invitatii (de masa si de desert –de o pruna sau de doua cum ar veni-) si iata-ma maritata.

Abia astept nunta din iunie, la aia nu riscam sa tremuram de frig si se va lasa si cu deranj. Plus ca nu vine nimeni la desert, decat desertul !!

Poza cu soacra si mama  

Semnand

Poza cu martorii nostri

Fetele coloratele

Masa buclucasa

Toata lumea