sâmbătă, 4 iunie 2011

Intrebarea retorica atotstiutoare

Citeam undeva ca intrebarea preferata a francezului este intrebarea retorica pentru ca subliniaza cat de mult are dreptate si e coerenta cu aroganta lui faimoasa. 
Ei bine exact asa e, francezul nu suporta sa nu aiba dreptate si si daca i se dovedeste ca nu are, o intoarce astfel incat sa nu trebuiasca NICIOADATA sa isi ceara scuze.

De exemplu cand se vorbeste despre filmele franceze basinoase care au mereu acelasi subiect (el care alearga dupa ea si ea il insela dar il iubeste totusi si cand in fine o recucereste el nu mai stie daca chiar era indragostit de ea sau nu cumva devenise gay intre timp…sau alt subiect : francezul artist neinteles care fumeaza mult si se culca si mai mult cu diverse femei in apartamente superbe- pt ca e amarat si sarac, sa faca contra-balanta !).
Deci daca se vorbeste despre un film, un francez te va intreba ce crezi despre film iar tu ca un prost vei incerca sa-ti expui opiniile, insa francezul n-are chef sa te-auda pe tine ci pe el (face si variatii de ton in acest monolog, intai uimit, pe urma plictisit si oricum extrem de interesat de ce are EL INSUSI de zis ! Pe prinicipiul 'in rolul calului...francezul!').

Tu vei incerca sa strecori totusi un  à mon avis dar nu vei avea timp pentru ca te va intrerupe sa-ti spuna despre conditia regizorilor in Franta, cum esti un bou ca n-ai inteles profunzimea si metafora filmului (care adesea e reprezentata prin faptul ca TOATE actritele franceze se simt obligate sa-si arate tatele in filme) sau cum Jean-Pierre Jeunet (Amélie Poulain)  si Luc Besson (Al Cincilea element) sunt singurii cunoscuti la Hollywood si pe nedrept (sigur au facut ei ceva manarii de i-au batut pe ceilalti, ca doar 'cu totii se zbat, n'est-ce pas?'). Francezul e socialist pana la groapa!

Asta cred ca ma uimeste inca mai tare decat impolitetea francezilor de a se asculta numai pe ei-insisi : acest popor chiar crede sincer ca filmele frantuzesti sunt bune !! Vorbesc despre filmele actuale, dans le temps erau si filme bune ! Filmele cu Louis de Funès raman un etalon !

Insa revenind la intrebarile retorice, cel mai amuzant e la facultate, cand ai TD-uri (TD= Travaux Dirigés= Seminarii). Profesorul va pune o intrebare la care toti studentii straini vor incerca sa raspunda. De exemplu : ‘Cand a realizat Franta ca un razboi colonial in Vietnam n-ar fi putut fi castigat ?’, studentii straini se vor ingramadi sa raspunda insa profesorul va raspunde el. Intrebarea nu era pusa pentru studenti, numai profesorul are dreptul sa raspunda.

Studentii francezi care stiu cum sta treaba, sunt ciorchine in fundul salii de curs, ruland tigari si scriind la ultimul model de laptop si trimitand biletele colegului din fata : ‘Bei Jeane, vrei sa bem o bere dupa curs? Da, vrei!’



Un comentariu:

  1. Dana, poti sa schimbi culoarea fontului sau a paginii, ca e tare obositor sa citesc asa. Am uitat de blogul tau, n-am mai citit de ceva timp si-mi place ca s-a adunat material sa ma delectez mai mult. Numai daca citesc de unde am ramas pana sa anjung la zi cred ca-mi cresc dioptriile.

    RăspundețiȘtergere