duminică, 12 iunie 2011

Cum sa te duci bou si sa te intorci vaca



Acum cateva saptamani strutzul si cu mine am fost invitati la o petrecere. Sarbatoritul era un amic de-al meu cunoscut acum vreo 3 ani si intamplator fost coleg de clasa de liceu cu strutzul (lumea e minuscula!)

Vinerea seara in chestiune, eu deja nu prea mai aveam chef de petrecere, obosita dupa saptamana tot incercam sa gasesc o scuza sa nu ne mai ducem. Strutzul insa tinea cu orice pret pentru ca nu-si mai vazuse amicul de pe vremea liceului.

In fine, pe la un 22h incepem si noi sa ne pregatim (eram invitati de la 20h). Ne imbracam frumos, eu cu rochie rosie ca semaforul, struztul cu camasa apretata, butoni, ce mai, eram ‘bine’. Eu ma machiez cu tus pe la ochi, operatiune care dureaza, dar era musai sa fim un cuplu trendy!

Inainte sa plecam ne punem muzica, dansam cu figuri, cu lasat pe vine, chestii, trestii, bem si-un aperitiv, prepara strutzul doua Mojito, ne tragem in poze (ca prea eram aranjati, trebuia sa marcam evenimentul!), eram incalziti si cu chef de petrecere. Inainte sa iesim pe usa ne mai uitam o data pe net dupa adresa sarbatoritului, eu imi uit telefonul in alta geanta (tipic!), strutzul isi ia Iphone-ul, ma previne insa ca nu mai are baterie si in fine plecam!

Ne oprim sa cumparam o sticla de vin (am cautat un pic pt ca majoritatea supermarketurilor erau inchise). Intre timp se facuse 22h45.

In masina strutzul imi spune: ‘Fii atenta aici la mine, sa te instruiesc: ca sa stii, eu in liceu eram un geek si nu ma baga nici dreacu in seama, eram considerat un loser. Deci cand ajungem la petrecere sa ai grija sa le spui urmatoarele: primul lucru: am facut niste studii super tari de sta matzul in coada!’. Eu zic: ‘pai chiar ai facut dragul meu, studiile tale in audit sunt foarte frumoase’…Sta strutzul, reflecteaza si dupa o mica pauza: ‘Da, ma rog, dar tu sa nu uiti sa le spui!’…’Bine, s-a notat!’…’Al doilea lucru: am o nebunie de job de vis si sunt super satisfacut!’…zic: ‘pai jobul tau la Bouygues Telecom e ok’…’Pff, o fi, dar nu viseaza nimeni sa lucreze in telefonie!’…’Bine, zic si de job…’
Mai sta strutzul putin, zice: ‘A, uitam! Sa nu uiti sa mentionezi ca sunt un muzician excelent, plang clapele de la pian sub degetele mele!’…eu amuzata ii raspund: ‘Pai iubitule, dupa 20 de ani de Conservator, chiar canti foarte frumos!’…struztul: ‘Cant pe dracu! Crezi tu asa ca nu te pricepi, dar tot e bine ca barem te-am agatat cu asta…’

Mai trec niste kilometri, ne apropiam de casa cu petrecerea, la care strutzul, cat se poate de serios: ‘A, era sa uit: daca ai putea sa strecori in conversatie si ca sunt FOARTE bine dotat, ar fi ideal!’

M-a pufnit direct rasul de cat sunt barbatii de previzibili, la o adica nici nu conta asa de tare muzica, jobul si studiile, important era sa stie toti un element ‘esential’ pentru umanitate! Deja vedeam momentul ‘strecuratului in conversatie’, sora gazdei: ‘Va place vinul, mai doriti chiftelute?’…eu: ‘Da, fabulos! Stiti ca iubitul meu e foarte bine dotat? Cam cat pestele ala spada de pe platou!’

In fine ajungem si la adresa retinuta, liniste. Sunam la interfon, nimic. Era ceasul 23h, nu putea sa se fi terminat deja. Nu eram nici siguri ca era acolo ca eu telefonul il uitasem si struztul nu mai avea baterie. Doi ametiti. Am dat vreo doua ture, nimic, nici un zgomot, obloanele trase. Ne-am intors in masina cu coada intre picioare, am injurat telefoanele, gazda si lipsa de noroc…si ne-am dus acasa sa ne culcam (eu demachiîndu-ma vreo 20 de minute in prealabil ca sa scot tusul de femme fatale!)

Mi-a scris apoi zabaucul de aniversat ca anulase petrecerea si uitase sa ne previna…

Dar uite asa am aflat ce trebuie sa spun despre strutz la iesirile mondene (sau oriunde se serveste peste!).

Uitati-ne cat eram de bine ;)













Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu